1. Un clopot să-mi fie credinţa,
să sune tot mai plin
/: prin mine mai divin,
Părinte, să-Ţi-nalțe Fiinţa! (bis 2) :/

R: Părinte, Părinte,
Părinte, să-Ţi-nalţe Fiinţa!

2. Lumină să-mi fie credinţa
din soare de-adevăr,
/: din tălpi şi pân-la păr,
să-mi biruie azi neputinţa! (bis 2) :/

3. Cerească să-mi fie credinţa,
adusă-n lume jos
/: de Mielul Sfânt, Hristos,
prin jertfă să-i ia suferinţa! (bis 2) :/

4. Părinte-ntăreşte-mi credinţa,
să treacă peste munţi,
/: în văi să facă punţi,
oricine să-Ţi afle Fiinţa! (bis 2) :/

I: Cântările Harului, volumul 14, cântarea 182